1 Ioan 1:7. „ Dar dacă umblăm în lumină, după cum El însuși
este în lumină, avem părtășie unii cu alții, și sângele lui Isus Hristos, Fiul
Lui, ne curățește de orice păcat.”
Lumina lui Dumnezeu
este singurul mediu în care umblăm, nu în altfel de lumină. Umblarea în lumină
este adevăratul mers al creștinului.
A umbla în lumină
înseamnă viață, înseamnă sinceritate, înseamnă Dumnezeu.
Sinceritate – iată un
cuvânt, care se potrivește aici, în acest verset din Cartea lui Dumnezeu.
Numai cei sinceri
sun în lumină, pentru că sinceritatea este lumină. Cei sinceri se pot apropia
unii de alții și pot să aibă părtășie.
Cei sinceri se
pocăiesc cu adevărat și ajung la curățirea de păcate. Fățarnicii niciodată nu
pot ajunge la această stare.
L.
Blaga: „ Când le privește
soarele, lucrurile aruncă umbre.”
Copiii lui Dumnezeu sunt numiți și copiii luminii. Și nu
poartă acest nume pentru că n-ar mai putea păcătui, ci pentru că sunt sinceri.
Dacă au greșit, spun greșelii pe nume și merg cu ea înaintea Domnului Isus, iar
El, prin sângele Lui, o curățește.
Copiii lui Dumnezeu nu pot păstra păcatul în viața lor,
ci caută să scape cât mai grabnic de el, prin pocăință adâncă în fața Domnului
Isus. Prin aceasta arată că umblă în lumină și că au felul de a fi al luminii.
Se povestește despre evanghelistul John Wesley că a fost atacat și jefuit. Însă hoțul a găsit la el
doar câțiva bani și câteva broșuri creștine. Când hoțul a vrut să fugă, Wesley a strigat tare: „Stai! Mai am
să-ți dau ceva cu mult mai prețios!” Hoțul a rămas buimăcit. „ Prietene, a spus
Wesley, sper că odată îți va părea
rău de această viață. Dacă vei ajunge vreodată la această concluzie, atunci să
nu uiți că „sângele lui Isus Hristos ne
curățește de orice păcat.”
Hoțul a dispărut repede, iar Wesley s-a rugat ca acele cuvinte să-i fie de folos acelui om.
După o evanghelizare, pe când Wesley dădea mâna cu fiecare ascultător, i s-a adresat un
necunoscut. Ce surpriză când a recunoscut în oaspetele evanghelizării sale pe
acel care îl jefuise și care acum devenise un creștin adevărat! „Vreau să vă mulțumesc
pentru ce mi-ați spus în noaptea aceea”, a spus acel om. „ O, nu, prietene, a
răspuns Wesley, nu mie, ci sângelui
prețios al Domnului Isus Hristos, care ne curățește de orice păcat.”
Apostolul Ioan a scris în întâia sa epistolă cuvintele: „Dacă ne mărturisim păcatele, El este
credincios și drept, ca să ne ierte păcatele și să ne curățească de orice
nelegiuire. Dacă zicem că n-am păcătuit, Îl facem mincinos, și Cuvântul Lui nu
este în noi.”
Să fim în lumină, nu sub lumină. Zice un proverb indian:
„Nu-i loc mai întunecos decât cel de sub opaiț.” Dacă înățăm învățăturile
Bibliei, ca să lumineze pe alții, dar noi stăm sub ele, adică nu sunt și în
noi, în trăirea noastră, ne aflăm în locul cel mai întunecos: sub opaiț. Locul
nostru cel bun este numai în Hristos – Soarele Neprihănirii, în bătaia razelor
Lui. Aici putem crește frumos, aici putem rodi cu adevărat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu