In drumul Sau spre Golgota

Disciplina supunerii

 “Fiecare din voi sa se uite nu la foloasele lui, ci si la foloasele altora. Sa aveti in voi gandul acesta, care era si in Hristos Isus” Fil.2:4,5-CHEIA ÎNTELEGERII SMERENIEI.

Supunere – ascultare, smerenie, umilinta, respect, a recunoaste autoritatea superiorului.

Supunere – capacitatea de a renunta la povara sau obsesia de a-ti impune vointa.

Prin disciplina sau practica supunerii invatam sa abandonam problema care ni se pare noua cea mai importanta(sfarsit de lume) si s-o uitam.

1 Sa cunoastem frumusetea libertatii in supunere, (sa fi supus si totusi liber)

Petru le cere  slugilor sa fie supuse. “Slugilor fiti supuse stapanilor vostri cu toata frica”   1 Petru 2:18, dar de ce se adreseaza unor robi care in cultura din acea vreme erau deja supuse stapanilor? Pentru ca Petru cunoaste problema cea mai grava a robilor, poti sa fi supus in exterior si razvratit in interior, poti sa te prefaci ca esti ascultator si chiar sa zambesti insa interiorul sa fie total pervertit. “Cine zice ca este in lumina si uraste pe fratele sau este inca in intuneric pana acum.”1Ioan2:10 ; “Oricine uraste pe fratele sau este un ucigas” 1Ioan3:15

Supunere inseamna sa pretuiesti oamenii de langa tine, sa renunti la propriile tale idei in favoarea comunitatii (madularelor in trupul lui Hristos, in cazul nostru).

Supunere inseamna sa ma bucur de succesul altuia si sa ma intristez la problemele lui.

Sa învatam sa cunoastem bucuria care vine în urma renuntarii la drepturile noastre. “Dar Eu va spun: Iubiti pe vrajmasii vostri, binecuvantati pe cei ce va blastama, faceti bine celor ce va urasc, si rugativa pentru cei ce va asupresc si va prigonesc” Mat.5:44

2 Cea mai mare bariera in disciplina supunerii

Cel mai mare obstacol este “lipsa lepadarii de sine” Daca voieste cineva sa vina dupa Mine, sa se lepede de sine insusi, sa-si ia crucea si sa ma urmeze” Mar.8:34

Intelegerea gresita a lepadarii de sine – autodesconsiderare, complexe de inferioritate, negarea individualitatii, pierderea identitatii, fara valoare, dispret fata de sine.

Intelegerea corecta a lepadarii de sine – libertatea de a face loc si altuia, interesele celorlalti deasupra intereselor mele, nu intotdeauna cum vreau eu. “ Fiecare din voi sa se uite nu la foloasele lui ci si la foloasele altuia”

Temelia supunerii este lepadarea de sine. “Caci oricine va vrea sa-si scape viata o va pierde, dar oricine isi va pierde viata din pricina mea si din pricina evangheliei,  o va mantui.” Mar.8:35

Oare si-a pierdut Isus identitatea in drumul sau spre Golgota?, dar Pavel de la intalnirea lui cu Isus in drum spre Damasc? Nu!  ci dimpotriva au cunoscut bucuria supunerii, ascultarii fata de Tatal.

3 Sa privim la exemplul suprem, Isus

O supunere total voluntara  “La infatisare a fost gasit ca un om,  S-a smerit si S-a facut  ascultator pana la moarte, si inca moarte de cruce” Fil.2:8

Pasajul din Ioan 13 ne relateaza cum s-a facut robul tuturor de buna voie, spaland picioarele ucenicilor.

In Mat.23:8-10 Isus loveste puternic traditia si obiceiurile evreilor “Voi sa nu va numiti Rabi…Si Tata sa nu numiti pe nimeni pe pamant…Sa nu va numiti Dascali…cel mai mare dintre voi sa fie slujitorul vostru.”

In Mat.22:37-40 Isus ne cere sa-l iubim cu toata inima, cu tot cugetul, cu tot sufletul nostru, iar apoi ne cere sa-l iubim pe aproapele nostru ca pe noi insine. Nu poate exista nici o demonstratie de iubire cereasca fata de fratele nostru daca nu exista mai intai renuntare la drepturile mele in favoarea lui.

Vreti sa cunoasteti disciplina supunerii? Se pleaca de la temelie: “lepadarea de sine”

Doamne ajutane!