Umblarea în lumină - Nicolae Moldoveanu

1 Ioan 1:7. „ Dar dacă umblăm în lumină, după cum El însuși este în lumină, avem părtășie unii cu alții, și sângele lui Isus Hristos, Fiul Lui, ne curățește de orice păcat.”

Lumina lui Dumnezeu este singurul mediu în care umblăm, nu în altfel de lumină. Umblarea în lumină este adevăratul mers al creștinului.

A umbla în lumină înseamnă viață, înseamnă sinceritate, înseamnă Dumnezeu.

Sinceritate – iată un cuvânt, care se potrivește aici, în acest verset din Cartea lui Dumnezeu.

Numai cei sinceri sun în lumină, pentru că sinceritatea este lumină. Cei sinceri se pot apropia unii de alții și pot să aibă părtășie.

Cei sinceri se pocăiesc cu adevărat și ajung la curățirea de păcate. Fățarnicii niciodată nu pot ajunge la această stare.

L. Blaga: „ Când le privește soarele, lucrurile aruncă umbre.”

Copiii lui Dumnezeu sunt numiți și copiii luminii. Și nu poartă acest nume pentru că n-ar mai putea păcătui, ci pentru că sunt sinceri. Dacă au greșit, spun greșelii pe nume și merg cu ea înaintea Domnului Isus, iar El, prin sângele Lui, o curățește.

Copiii lui Dumnezeu nu pot păstra păcatul în viața lor, ci caută să scape cât mai grabnic de el, prin pocăință adâncă în fața Domnului Isus. Prin aceasta arată că umblă în lumină și că au felul de a fi al luminii.

Se povestește despre evanghelistul John Wesley că a fost atacat și jefuit. Însă hoțul a găsit la el doar câțiva bani și câteva broșuri creștine. Când hoțul a vrut să fugă, Wesley a strigat tare: „Stai! Mai am să-ți dau ceva cu mult mai prețios!” Hoțul a rămas buimăcit. „ Prietene, a spus Wesley, sper că odată îți va părea rău de această viață. Dacă vei ajunge vreodată la această concluzie, atunci să nu uiți că „sângele lui Isus Hristos ne curățește de orice păcat.”

Hoțul a dispărut repede, iar Wesley s-a rugat ca acele cuvinte să-i fie de folos acelui om.

După o evanghelizare, pe când Wesley dădea mâna cu fiecare ascultător, i s-a adresat un necunoscut. Ce surpriză când a recunoscut în oaspetele evanghelizării sale pe acel care îl jefuise și care acum devenise un creștin adevărat! „Vreau să vă mulțumesc pentru ce mi-ați spus în noaptea aceea”, a spus acel om. „ O, nu, prietene, a răspuns Wesley, nu mie, ci sângelui prețios al Domnului Isus Hristos, care ne curățește de orice păcat.”

Apostolul Ioan a scris în întâia sa epistolă cuvintele: „Dacă ne mărturisim păcatele, El este credincios și drept, ca să ne ierte păcatele și să ne curățească de orice nelegiuire. Dacă zicem că n-am păcătuit, Îl facem mincinos, și Cuvântul Lui nu este în noi.”

Să fim în lumină, nu sub lumină. Zice un proverb indian: „Nu-i loc mai întunecos decât cel de sub opaiț.” Dacă înățăm învățăturile Bibliei, ca să lumineze pe alții, dar noi stăm sub ele, adică nu sunt și în noi, în trăirea noastră, ne aflăm în locul cel mai întunecos: sub opaiț. Locul nostru cel bun este numai în Hristos – Soarele Neprihănirii, în bătaia razelor Lui. Aici putem crește frumos, aici putem rodi cu adevărat.